Volumul „100 de fețe ale inovației” s-a lansat la Târgu Mureș

Târgu Mureș a găzduit marți, 29 noiembrie lansarea volumului „100 de fețe ale inovației”, în coordonarea lui Marius Stoian și Mihaela Nicola, precum și o masă rotundă având ca tema „Lumea și provocările celei de-a patra revoluții industriale ”.

Invitații speciali au fost prof. Univ. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române (ISPRI), ambasador Dumitru Prunariu, Marius Stoian, fondator Club România.

Discuțiile, la care au luat parte importanți reprezentanți ai elitei locale din mediul universitar, administrativ, de business, cultural dar și tineri lideri ai generațiilor Y și Z s-au centrat pe transformările recente pe plan internațional, în contextul provocărilor celei de-a patra revoluții industriale.

Integrarea inovației a reprezentat pretextul de la care Marius Stoian a pornit expunerea sa despre efectele negative ale revoluțiilor industriale asupra  stabilității sistemului internațional. „Fiecare revoluție industrială a pornit de la o serie de inovații care deși au reprezentat un salt enorm pentru omenire, au produs și efecte perverse la nivel social care nu au putut fi controlate, au influențat evoluțiile statelor, a actorilor economici mari, au alterat calitatea democrației și au degenerat până la schimbarea stării de stabilitate a sistemului internațional. Sunt sub impactul conferinței World Policy Conference, care s-a desfășurat recent la Doha, unde discuția a fost centrată pe întrebarea „Încotro merge lumea?”și asta din cauza faptului că trăim niște realități care nu mai pot fi explicate prin matricele noastre analitice.

Democrația liberală e pusă la îndoială, noile tehnologii au atins un prag critic și definesc post-truth era, în care adevărul nu mai este relevant, ci doar informația care produce emoție. În acest context, apare foarte pregnant discuția despre „revoluția blockchain”, o tehnologie capabilă să restabilească încrederea populației în stat, în instituții.

Pentru a încerca o explicație a ceea ce trăim astăzi, v-as propune să ne întoarcem la revoluțiile industriale și să constatăm că primele două au generat-ca urmare a efectelor negative târzii acumulate- câte o conflagrație mondială, cauzată de o groapa de potențial produsa de faptul ca efectele negative ale progreselor înregistrate, din diverse cauze, le-au surclasat pe cele pozitive.

Cu această grilă de analiză putem observa că ne aflăm din nou într-o groapa de potențial, între revoluția informatică și cea de-a patra revoluție industrială- simbioza tehnologiilor „smart”-în care au reapărut mișcările naționale, cu caracter izolaționist, autoritarisme, și peste toate, efectele negative ale noilor tehnologii, care ne-au introdus într-o „post truth-era” în care emoțiile crează realități ce nu mai țin seama de adevăr și fapte.

Un exemplu la îndemână este cel al românului din Oradea care cu ajutorul unui sait a distribuit știri false ce au influențat votul americanilor în favoarea lui Donald Trump.

Este o dovadă că trăim în epoca „post-truth”,  în care există o criză de încredere față de stat și instituții, oameni politici sau actori economici.

Acestea sunt efecte cumulate: al postmodernismului care deconstruieste increderea, instituțiile, slăbind democrația liberala, cumulat cu efectele de insularizare provocate de rețelele de socializare prin filtrele de căutare.

Cu  grila veche de analiză, viitorul sună sumbru, întrucât toate semnalele prevestesc un război, însă este posibil ca tocmai tehnologia, de data aceasta să reprezinte o soluție pentru resetarea peisajului. Și mă refer aici la tehnologia blockchain care faciliteaza o relație de încredere într-o rețea imensa.

Capacitatea pozitiva a celei de-a 4 revoluții industriale poate fi restabilirea încrederii cu ajutorul tehnologiei blockchain. Sistemul bancar este extrem de atent la noile dezvoltări ale tehnologiei, existând deja la nivelul băncilor centrale sau comerciale din întreaga lume aplicații ale blockchain.

Și încrederea consumatorului de servicii bancare trebuie recâștigată, în urma multiplelor derapaje provocate de criza economică, așa că implementarea a ceea ce numim „fintech” în relația banca-consumator nu poate avea decât efecte pozitive, în sensul unor experiențe bancare cât mai fidele.

La rândul său, ambasadorul Dumitru Prunariu a adus în discuție un alt tip de provocare la care este supusă lumea-provocarea spațiului și sistemului solar. „ Asupra existenței planetei noastre acționează nu doar forțele interne care o vulnerabilizează-si ma refer aici la toate acțiunile provocate de om, ci și faptul că Pământul este parte a unui sistem solar în care există pericole care ne pândesc pe toți. Nu trebuie să uităm că energia solară ne influențează foarte puternic. Va dau un simplu exemplu: o dată la 11 ani, soarele are un maxim de activitate când aruncă o masă mare de plasmă în spațiul interplanetar. Ca un efect care ne perturbă activitatea noastră și provoacă pierderi financiare uriașe pot menționa dereglarea sau chiar pierderea sateliților. Mesajul pe care vreau să îl transmit este că în univers nu putem controla nimic, însă pe pământ fiecare avem responsabilitatea de a ne înțelege rolul existenței noastre și în relație cu existența planetei”, a semnalat Dumitru Prunariu.

Tot despre schimbarea lumii și transformările pe care nu le mai înțelegem a vorbit si profesorul Dan Dungaciu, într-o abordare sociologică. „Ce vedem acum în lumea reală este o lipsă de încredere profundă, greu de gestionat și care se manifestă peste tot în lume. O vedem și în alegerea lui Donald Trump și în Brexit. Daca luăm cazul Europei, părinții fondatori ai UE au gândit această structură pe model „tititrez, cu cercuri care se adaugă-libertăți, căderi de frontieră, până la moneda unică europeană. Cu toate acestea, din 1992 încoace, numărul cetățenilor care s-au declarat „europeni” a fost în continuă scădere. Europa părea din ce în ce mai mare și mai unită, însă doar 4 % dintre cetățenii ei se mai simteau europeni. Această realitate a existat în permanență, însă s-a sperat că la finalul cercurilor de libertăți și avantaje să se nască „omul nou european”. Nu a fost așa, în ciuda efortului identitar uriaș. Construcția europeană nu a reusit să livreze prosperitate, securitate, iar cetățenii s-au orientat spre interior, spre ce cred ei că e mai sigur, iar în cazul de față-statul național.

America a trecut prin aceeași frământare, criza economică profundă, criza socială au dus la victoria lui Trump, întruchiparea „vinovatului de toate relele istorice”. Un răspuns la întrebarea „Ce se va întâmpla pe viitor?” este greu de prefigurat, întrucât Europa însăși trebuie să își răspunsă la o serie de întrebări legate de existența sa viitoare. Vom avea o Europă federală?, O Europă a națiunilor condusă de Germania? Sau o Uniune Europeană eșuată? În toată această ecuație America va avea de gestionat o istorie a Germaniei”, a conchis directorul ISPRI.

Eveniment realizat cu sprijinul Petrom, BCR, BRD, Asociatia Romana a Bancilor